Agenţiile Regionale de Protecţie a Mediului în România

Agenţiile Regionale de Protecţie a Mediului sunt organizate şi funcţionează în conformitate cu prevederile Legii Protecţiei Mediului nr.137/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Hotarârii Guvernului nr.408/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor cu modificările şi completările ulterioare şi a Hotărârii Guvernului nr.1626/2003 privind infiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiilor Regionale de Protecţie a Mediului. Agenţiile Regionale de Protecţie a Mediului îndeplinesc la nivel regional şi local sarcinile şi responsabilităţile autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, conform competenţelor stabilite de către această autoritate, în conformitate cu prevederile Legii Protecţiei Mediului nr.137/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Planul Local de Acţiune pentru Mediu - Municipiul Bucureşti

In conformitate cu atribuţiile şi responsabilităţile care revin autorităţilor pentru protecţia mediului, iniţierea P.L.A.M./P.R.A.M. la nivelul unei localităţi/regiuni se face de către fiecare Agenţie Regională de Protecţie a Mediului. Până în prezent în România au fost elaborate şi implementate un număr de 26 P.L.A.M.-uri şi trei P.R.A.M.-uri (Regiunea 3 - Sud - Muntenia - A.R.P.M. Piteşti, Regiunea 6 - Nord - Vest - A.R.P.M. Cluj - Napoca, Regiunea 7 - Centru - A.R.P.M. Sibiu).

In data de 29 Iulie 2004 A.R.P.M. Bucureşti a iniţiat Planul Local de Acţiune pentru Mediu - Municipiul Bucureşti. Incepând cu aceeaşi dată, Doamna Iulia Dinu având funcţia de Director Executiv adjunct la Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Bucureşti pentru Regiunea 8 - Bucureşti - Ilfov se numeşte în funcţia de coordonator al PLANULUI LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU pentru MUNICIPIUL BUCUREŞTI prin Ordinul Nr.232 din 13.07.2004 emis de Ministrul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Doamna Speranţa Maria Ianculescu.

P.L.A.M. Bucureşti este realizat în conformitate cu metodologia aprobată de către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, referitoare la elaborarea şi implementarea P.L.A.M. (Ghidul de implementare a Programelor de Acţiune pentru Mediu în Europa Centrală şi de Est, elaborat de Paul Markowitz de la Institutul pentru Comunităţi Durabile, Montpelier, Vermont, USA în cooperare cu Centrul Regional de Protecţia Mediului pentru Europa Centrală şi de Est (REC) şi Metodologia pentru elaborarea şi implementarea programului local de acţiune pentru protecţia mediului elaborată în cadrul Proiectului Phare RO9804.04.01.001 - consultant EPTISA INTERNACIONAL, Madrid , Spania).

Cadrul legislativ este asigurat de actele normative existente în legislaţia României, acte prin care s-au transpus directivele Uniunii Europene în privinţa protecţiei mediului. De asemenea, s-au avut în vedere angajamentele asumate de România prin Capitolul 22 al documentului de poziţie pentru aderarea la Uniunea Europeană. P.L.A.M. se coreleaza cu Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu, Planul Naţional de Dezvoltare, cu alte planuri/programe care includ şi componenta de mediu şi cu Strategia de Dezvoltare a Municipiului Bucureşti.

P.L.A.M. Bucureşti va reprezenta un document de bază pentru elaborarea în etapa următoare a Planului Regional de Acţiune pentru Mediu pentru Regiunea 8 - Bucureşti - Ilfov care va fi aprobat de către C.G.M.B. şi de către Prefectura Bucureşti.

Scop P.L.A.M.: Dezvoltarea unui plan de acţiuni concrete pentru imbunătăţirea calităţii mediului în Municipiul Bucureşti.

Obiective P.L.A.M.:

• Identificarea, evaluarea şi ierarhizarea problemelor de mediu din Municipiul Bucureşti.
• Dezvoltarea şi implementarea unui plan local de acţiuni concrete pentru soluţionarea problemelor de mediu ale capitalei.
• Implicarea tuturor membrilor comunităţii pe toată durata desfaşurării procesului P.L.A.M.

Etapele principale ale procesului:

Etapa I - Iniţierea şi instituţionalizarea procesului P.L.A.M.:

Etapa II - Analiza SWOT = Strengths (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunităţi), Threats (ameninţări)

Etapa III - Identificarea şi evaluarea problemelor şi aspectelor de mediu. Stabilirea priorităţilor

Etapa IV - Elaborarea Planului Local de Acţiune pentru Mediu - Municipiul Bucureşti

Etapa V - Procesul consulativ în vederea finalizării documentului PLAM

Etapa VI - Adoptarea oficială a P.L.A.M.

Etapa VII - Implementarea, monitorizarea, evaluarea rezultatelor şi revizuirea P.L.A.M.

ÎN VEDEREA MAXIMIZĂRII EFICIENŢEI SALE, ESTE DEOSEBIT DE IMPORTANT CA RECOMANDĂRILE ŞI ACŢIUNILE CUPRINSE ÎN PLANUL DE ACŢIUNE SĂ FIE LEGATE DE PROCESELE DE PLANIFICARE ŞI REGLEMENTARE ALE AUTORITĂŢILOR ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE. PRIN ACEASTA SE ASIGURĂ P.L.A.M. ROLUL DE GHID PE TERMEN LUNG PENTRU ACŢIUNILE DE PROTECŢIA MEDIULUI ALE COMUNITĂŢII.

Structura organizatorică a Planului Local de Acţiune Pentru Mediu - Municipiul Bucureşti

COORDONATOR PROIECT:
Iulia Dinu - Director Executiv Adjunct al Agenţiei Regionale de Protecţie a Mediului Bucureşti pentru regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

COMITETUL DE COORDONARE (C.C.)

COMITETUL DE ANALIZĂ TEHNICĂ (C.A.T.)

GRUP DE LUCRU (G.L.)

RESPONSABIL GRUP DE LUCRU:
Ana - Maria Nistorescu - Şef Birou Politici Regionale şi Locale de Mediu

COMPONENTA GRUPULUI DE LUCRU - A.R.P.M. BUCUREŞTI:
Sanda Petrişor - Director Executiv adjunct
Alina Rădulescu - Consilier Debutant
Ionut - Ştefan Alecu - Consilier Asistent
Silvia Bar - Consilier Debutant
Alexandru Gherghel - Consilier Asistent

Grafic de desfăşurare a proiectului până în prezent

Până în prezent Grupul de Lucru al P.L.A.M. a parcurs urmatoarele etape:
•  Iniţierea şi instituţionalizarea procesului P.L.A.M.;
•  Analiza SWOT = Strengths (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunităţi), Threats (ameninţări);
•  Identificarea şi evaluarea problemelor şi aspectelor de mediu;
•  Stabilirea priorităţilor.

Analiza SWOT – Muncipiul Bucureşti
PUNCTE TARI

Transportul public şi activităţile conexe

•  Repartizarea uniformă a reţelei de transport public de suprafată pe întreg teritoriul capitalei. Suportul natural al Bucureştiului a permis o dezvoltare urbană radial - concentrică (raza maximă de extindere urbană este de 10 km) precum şi conturarea tramei stradale dupa aceleaşi principii (pe o suprafaţă de 228 km2 la care se adaugă zona de influenţă care însumeaza 365 km2). Trama stradală cuprinde două artere semi-inelare aflate la o distanţă de 3 km respectiv 5 km faţă de centru şi 9 artere principale radiale care converg către acesta. Dezvoltarea reţelei de transport respectă configuraţia tramei stradale.

•  Repartizarea relativ echilibrată, pe moduri de transport, a structurii reţelei de transport public de suprafaţă, având în vedere caracteristicile fiecarui tip de reţea:
    -   reţeaua de tramvai reprezintă 22,5% din totalul reţelei de transport de suprafaţă;
    -   reţeaua de troleibuz reprezintă 11,3 % din totalul reţelei de transport de suprafaţă;
    -   reţeaua de autobuz reprezintă 66,2 % din totalul reţelei de transport de suprafaţă (prezintă avantajul unei mari mobilităţi, putând fi adaptată în funcţie de direcţiile noi ale mobilităţii urbane).

•  Raportul scăzut dintre nivelul de emisii/călător datorită capacitaţii mari de transport oferită de sistemele de transport public, în comparaţie cu raportul similar în cazul unui vehicul individual.

Calitatea apelor

•  Investiţii noi pentru modernizarea staţiilor de tratare Roşu şi Arcuda.

•  Punerea în funcţiune a staţiei de tratare şi de pompare a apei - Ogrezeni.

•  Dotarea cu utilaje performante de curăţare a reţelei de canalizare micşorând în acest fel timpul de intervenţie în caz de avarii şi/sau disfuncţionalităţi.

•  Dotarea cu aparatură performantă şi acreditarea RENAR a Laboratoarelor de Apă Potabilă şi a Laboratoarelor de Apă Uzată din cadrul S.C. APA NOVA BUCUREŞTI S.A. şi S.G.A. Ilfov-Bucureşti , ceea ce conduce la o verificare mai riguroasă a calitaţii apei potabile şi respectiv a calităţii apei uzate evacuate.

•  Dotarea cu aparatură performantă a nodurilor hidrotehnice aferente staţiilor de pompare a apei potabile pentru măsurarea debitelor furnizate în reţeaua de distribuţie.

•  Existenţa Schemei cadru pentru bazinul hidrografic Argeş. Documentaţia privind strategia de dezvoltare bazinală este în termen de valabilitate şi se reactualizează periodic la 2-3 ani prin Sinteze de Gospodărire a Apelor.

•  Existenţa unei strategii de dezvoltare a capitalei în P.U.G.-ul municipiului Bucureşti, precum şi P.U.G.-urile comunelor limitrofe şi P.A.T.J. Ilfov în curs de avizare. P.U.G.-urile comunelor şi P.A.T.J.-ul Ilfov stabilesc legătura corectă a Municipiului cu teritoriile învecinate, în privinţa factorului de mediu apă şi a reţelelor hidroedilitare.

•  Cadru legislativ privind exploatarea în siguranţa a barajelor acumulărilor de apă.

•  Program (în curs de desfăşurare) privind monitorizarea: apelor de suprafaţă (la un număr de 38 de indicatori), apelor subterane şi surselor de poluare a apelor.

•  Efectuarea lucrărilor de regularizare a apelor de suprafaţă de pe teritoriul administrativ al capitalei.

•  Demararea procesului de autorizare a funcţionării în siguranţă a barajelor de pe teritoriul administrativ al municipiului Bucureşti (există 11 baraje şi 10 biefuri).

•  Existenţa studiilor şi sistemelor de lucrări cu rol în combaterea inundaţiilor.

•  Dispecerat teritorial, pentru elementul de mediu apă, în cadrul S.G.A. Ilfov-Bucureşti, care funcţionează în regim permanent.

•  Program de utilizare raţională a apei potabile în caz de secetă prelungită (până în prezent, în municipiul Bucureşti, nu au fost aplicate programele de restricţie).

•  Oglinzi de apă pe suprafaţa municipiului Bucureşti reprezentate de: lacuri de pe râurile Colentina, Saula si Damboviţa respectiv Străuleşti, Griviţa, Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Dobroieşti, Pantelimon, Roşia I-parţial, ICAB II, Morii, lacuri interioare Titan, Tineretului, Drumul Taberei, Carol, Naţional, Morarilor, Cişmigiu, Balta Albă şi biefurile râurilor Damboviţa-Grozăveşti, Ştefan Furtună, Eroilor, Opereta, Mărăşeşti, Timpuri Noi, Mihai Bravu, Sere şi Popeşti.

•  Studii anuale privind calitatea apelor de suprafaţă şi a apelor subterane din bazinul Hidrografic Argeş.

Calitatea aerului, schimbări climatice şi IPPC

•  Reţea automată de monitorizare a calităţii aerului care respectă cerinţele Directivelor Uniunii Europene. Datele referitoare la calitatea aerului în municipiul Bucureşti (poluanţii măsuraţi fiind: SO 2 , NO x , CO, O 3 , benzen, PM 10 , PM 2,5, plumb) sunt furnizate în timp real - inclusiv publicului - şi provin de la cele 8 staţii automate, repartizate astfel:
    -   staţie de fond regională - Baloteşti;
    -   staţie de fond suburbană - Măgurele;
    -   staţie de fond urbană - Crângaşi (A.R.P.M. Bucureşti);
    -   2 staţii de trafic - Şos. Mihai Bravu şi Cercul Militar Naţional;
    -   3 staţii industriale - Drumul Taberei, Titan şi Berceni.

•  Existenţa a şase puncte de informare referitoare la calitatea aerului, pentru cetăţenii municipiului Bucureşti:
    -   3 panouri de afişaj - Piaţa Universităţii, Piaţa Sergiu Celibidache şi Mc Donald's Obor;
    -   3 display-uri montate la: Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Primăria Municipiului Bucureşti şi A.R.P.M. Bucureşti.

•  Realizarea rapoartelor de funcţionare în siguranţă a planurilor interne şi externe de urgenţă conform Directivei "Prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării" (IPPC).

•  Abordarea integrată a evaluării şi controlului impactului asupra mediului bazat pe cele mai bune tehnici disponibile, prin sistemul "Prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării" (IPPC) care va fi aplicat tuturor unitaţilor industriale de pe raza municipiului Bucureşti care intră sub incidenţa directivei UE.

Managementul deşeurilor

•  Existenţa agenţilor economici şi a societăţilor comerciale autorizate pentru:
    -   reciclarea deşeurilor: Stirom S.A. Bucureşti şi Stiteh S.A. Bucureşti (industria sticlei); Prodplast S.A. Bucureşti (industria maselor plastice);
    -   valorificarea deşeurilor de hârtii - cartoane: Romrecycling S.R.L., Remat Bucureşti Sud S.A., Tomarva G & V Impex S.R.L.;
    -   valorificarea deşeurilor din mase plastice: Armetal S.R.L., Romrecycling S.R.L., Remat Bucureşti Sud S.A., RER - RWE Ecologic Service Bucureşti - Rebu S.A.;
    -   valorificarea şi reciclarea uleiurilor uzate: SNP Petrom S.A.;
    -   valorificarea şi reciclarea acumulatorilor cu plumb: S.C. Remat Sud S.A., S.C. Dova Com S.R.L., S.C. Stab Baterii S.R.L., S.C. Neferal S.A., S.C. Electro Auto Service EAS S.R.L.;
    -   valorificarea şi reciclarea acumulatorilor portabili tip NiCd: Serv - Motors S.R.L. Bucureşti.

•  Implementarea de proiecte (la scara pilot) iniţiate de către societăţile de salubrizare în sectoarele capitalei (cu finanţare proprie), pentru colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje (hârtie, PET, folie PE).

•  Achiziţionarea - de către societăţile de salubrizare - a preselor container, pentru deşeurile de ambalaje.

•  Societatea Rebu S.A. deţine instalaţie de tocat PET, fulgii obţinuţi fiind trimişi spre valorificare la societatea Greentech S.A. - Buzău.

•  Existenţa şi funcţionarea staţiei de sortare deşeuri reciclabile (hârtie, carton, PET, folie PE, etc.) aparţinând societăţii de salubrizare Urban S.A., în Bd. Iuliu Maniu, Sector 6 (cartier Militari). Deşeurile sunt sortate, balotate şi trimise spre valorificare.

•  Spaţiu pentru colectarea/valorificarea (prin presare) a PET-urilor şi hârtiei, amenajat pe amplasamentul societăţii Rosal Grup S.R.L. (platforma industrială sector 3 - Şos. Dudeşti – Pantelimon, nr. 32-40).

•  Existenţa în Bucureşti a unui shredder aparţinând societăţii S.C. Remayer S.A. cu o capacitate de 8000 t/lună.

Protecţia naturii, biodiversitatea, protecţia solurilor şi pădurilor

•  Existenţa unor studii de agricultură urbană şi periurbană la nivelul municipiului Bucureşti.

•  Potenţial didactic şi ştiinţific ridicat al Grşdinii Zoologice (acţiuni desfăşurate de Primăria Municipiului Bucureşti - Direcţia de Protecţia Mediului şi Educaţie Eco - Civică - Serviciul Monitorizare Administraţii, în colaborare cu alte instituţii).

•  Existenţa unui număr de 117 arbori ocrotiţi: Castan (Aesculus hipocastanum), Chiparosul de California (Chamaeczparis lawsoniana), Frasin (Fraxinus excelsior), Arborele ginco (Ginko biloba), Arborele lalea (Lidodendron tulipifera, Lageostromeria indica, Libocedrus decurens), Magnolie - flori roz (Magnolia soulangiana), Magnolie - flori purpurii (Magnolia soulangiana var. nigra), Magnolie (Magnolia Yulan), Magnolie - flori albe stelate (Magnolia stelata), Dudul alb (Morus alba), Paulownia tomentosa, Platan (Platanus acerifolia), Platan (Platanus orientalis), Pin (Pinus Jeffrei), Pinul negru (Pinus nigra), Plop alb (Populus alba), Plopul piramidal (Populus alba piramidalis), Cireş florifer (Prunus specieis), Salcâmul japonez (Sophora japonica), Arborele vieţii (Sequoia gigantea), Tisa (Taxus baccata), Chiparosul de baltă (Taxodium distichum), Teiul cu frunza mare (Tilia platyphilos), Tei (Tilia sp.), Teiul argintiu (Tilia tomentosa), Toreia (Torreya nucifera), Toreia (Torreya californica), Stejarul roşu (Quercus borealis), Stejar (Quercus robur).

•  Existenţa unor specii importante de păsări - sedentare, în pasaj, accidentale sau în tranzit (oaspete de vară/iarnă).

•  Fond forestier care cuprinde: Pădurea Băneasa (foioase - 8 la 10 m înalţime; 20 - 25 cm diametru; distanţa între copaci de 3 la 5 m) şi Pădurea Tunari (mixtă - peste 10 m înalţime; 25 - 30 cm diametru, distanţa între copaci de 5 la 7 m).

•  Existenţa unui plan anual de plantări (primăvara- toamna).

•  Existenţa suprafeţelor de producţie aparţinând Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement, repartizate astfel: Pepiniera Toboc (S = 70.06 ha) şi Pepiniera Pipera (S = 36.78 ha) şi sere: Sera Ghencea (S = 8.06 ha), Sera Şcolii (S = 0.92 ha), Sera Herăstrău (S = 1.31 ha), Sera Libertăţii (S = 0.40 ha), Sera Bellu (S = 0.23 ha), Sera Şerban Vodă (S = 0.01 ha) şi Sera Plante Perene (S = 3.85 ha).

•  Marile parcuri şi Grădina Cişmigiu aflate în gestiunea Primăriei Municipiului Bucureşti ocupă o suprafaţă de 249 ha (Parcul Bordei, Parcul Floreasca, Parcul Axa Nord Sud, Parcul Sala Palatului, Parcul Carol I (Libertăţii), Parcul Tineretului, Parcul Oraşelul Copiilor, Parcul Herăstrău Vechi, Parcul Circul de Stat şi Parcul Unirea).

Generalitati

•  Armonizarea legislaţiei naţionale cu aquis-ul comunitar de mediu.

•  Fondul de Mediu susţine proiectele de mediu, cu prioritate proiectele din Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului.

•  Asigurarea accesului publicului la informaţia de mediu şi la luarea deciziilor de mediu la nivel local.

•  Creşterea rolului şi ponderii activităţilor de integrare europeană şi a relaţiilor externe, îmbunatăţirea activităţii de urmărire şi implementare a acquis-ului comunitar de mediu.

•  Transparenţa în relaţiile cu mass - media, cu publicul şi cu organizaţiile neguvernamentale privind difuzarea informaţiilor de mediu deţinute de autorităţi.

•  Asigurarea unei mai bune participări a cetăţenilor la luarea deciziilor, prin schimbări de fond la nivelul raporturilor cu cetaţenii în cadrul administraţiei publice locale: activitate exclusiv în folosul cetăţeanului, eliminarea blocajelor, lărgirea cadrului de participare a societăţii civile la procesul decizional, aplicarea politicii "uşilor deschise" în cazul luării deciziilor de mediu.

•  Demararea procesului de elaborare a unei strategii locale coerente şi realiste, pe termen mediu şi lung privind protecţia mediului.

PUNCTE SLABE

Transportul public şi activităţile conexe

•  Insuficienta dotare a parcului auto aflat în exploatarea RATB cu vehicule dotate cu motoare care să corespundă standardelor EURO.

•  Preponderenţa vehiculelor învechite în parcul auto aflat în administrarea RATB.

•  Concentraţiile poluanţilor proveniţi din trafic se menţin la un nivel ridicat ca urmare a creşterii numărului de maşini în condiţiile preponderenţei parcului auto învechit.

•  Sursele staţionare (centrale termice) amplasate în unităţi de mentenanţa aparţinând RATB şi în secţia de vopsitorie a mini-platformei industriale URAC - Grozovici, nemodernizate.

•  Nivelul de zgomot şi de vibraţii generate de circulaţia mijloacelor de transport aparţinând RATB determină un impact semnificativ, printre cauzele fenomenului fiind căile de rulare uzate sau exploatarea unei căi de rulare a cărei soluţie constructivă nu corespunde caracteristicilor urbanistice ale zonei (ex.: străzi înguste, cu fronturi de clădiri amplasate în imediata apropiere a carosabilului).

•  Absenţa sistemelor de management de trafic care să regleze fluxurile de trafic şi să prioritizeze transportul public.

•  Prezenţa parcărilor parazitare care afectează traficul şi insuficienţa parcărilor amenajate.

•  Absenţa studiilor de fluidizare a traficului în spaţiu şi timp pentru arterele urbane şi starea necorespunzatoare a arterelor rutiere.

Calitatea apelor

•  Lipsa unui sistem eficient de economisire a apei pentru uz industrial sau casnic, în scopul reducerii costului acesteia.

•  Modificarea bilanţului apelor uzate evacuate în reţeaua de canalizare fată de cel care a stat la baza calculului de dimensionare a actualei reţele de canalizare.

•  Subdimensionarea instalaţiilor de preepurare a apelor uzate deversate la canalizare de către abonaţii industriali.

•  Lipsa staţiei de epurare a apelor uzate în municipiul Bucureşti.

•  Construirea unor sisteme de drenuri care nu sunt administrate de nici un operator şi care produc efecte dezagreabile locuitorilor din zonele respective în gropile istorice ale Bucureştiului (Cutarida, Ouatu şi Cocioc).

•  Sursa alternativă de alimentare cu apă a Bucureştiului (fronturile subterane) este slab exploatată şi riscă să se deterioreze.

•  Lipsa surselor alternative de alimentare cu apă potabilă pentru spitale, institute de decizie locală şi regională, licee, obiective cu rol decisiv în cazul unor calamităţi naturale sau sociale, pentru tratarea şi adăpostirea sinistraţilor şi/sau a victimelor.

•  Existenţa unor lucrări hidrotehnice majore nefinalizate (canal Dunăre-Bucureşti, colector ape uzate Buftea-Bucureşti etc.).

Calitatea aerului, schimbări climatice şi IPPC

•  Degradarea vegetaţiei majore prin creşterea suprafeţelor construite şi diminuarea spaţiilor verzi în municipiul Bucureşti.

•  Fondul natural existent favorizează existenţa pulberilor în suspensie şi sedimentabile (rocile sedimentare, regimul eolian etc.).

•  Depaşirea pragurilor CMA la poluanţi specifici proveniţi din trafic şi din surse de combustie.

•  Emisiile surselor mobile (din transportul rutier, în principal de maşinile private, autovehiculele de mare tonaj şi transport public, în special autobuze şi taxiuri) sunt principalele surse de poluare a aerului.

•  Absenţa unui sistem de prognoză, alertare şi monitorizare la scară locală în condiţiile creşterii nivelului de poluare asociat condiţiilor meteorologice nefavorabile.

•  Absenţa unui sistem de mediatizare a efectelor poluării asupra stării de sănătate a populaţiei şi a calităţii mediului precum şi a principalelor surse de poluarea a aerului din municipiul Bucureşti

•  Extinderea insulei de căldură în municipiul Bucureşti datorită diminuării suprafeţelor verzi.

•  Marea majoritate a organizărilor de şantier generează, prin activitatea desfăşurată, praf şi zgomot.

•  Marea majoritate a unităţilor industriale nu au elaborată şi implementată o strategie proprie care să includă şi costul investiţiilor în domeniul protecţiei mediului, prin adoptarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT-uri).

Managementul deşeurilor

•  Existenţa unor zone care se constituie în puncte de depozitare necontrolată a deşeurilor de către populaţie şi agenţi economici.

•  Lipsa/numărul insuficient de recipienţi şi de coşuri de gunoi stradal, atât în locurile aglomerate cât şi la periferia capitalei.

•  Curăţenia stradală este întreţinută doar pe arterele principale cu ajutorul unor utilaje specifice (automăturători colectoare, aspiratoare şi mături pentru carosabil). Cea mai mare parte a deşeurilor stradale este colectată manual, cu mijloace rudimentare.

•  Deşeurile municipale nu sunt colectate selectiv în vederea valorificării materialelor reciclabile (hârtie, carton, sticlă, metale, materiale plastice) decât într-o foarte mică masură.

•  Colectarea selectivă la sursă a deşeurilor este introdusă în Bucureşti doar ca proiect pilot. În urma colectării selective prin astfel de proiecte doar o cantitate redusă de materiale reciclabile total generate sunt valorificate, restul eliminându-se prin depozitare definitivă.

•  Cu excepţia compactării realizate în utilaje moderne de transport (gunoiere, autocompactoare), deşeurile municipale nu sunt supuse nici unui proces de tratare prealabilă eliminării finale prin depozitare (de ex. balotare în vederea reducerii volumului, tratare mecano - biologică).

•  Lipsa unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor care sa fie eficient din punct de vedere economic şi care să asigure protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului.

•  Absenţa unei strategii integraliste privind reducerea cantităţii de deşeuri generate în municipiul Bucureşti, diminuând în acest fel cantitatea de deşeuri eliminată la depozitele de deşeuri.

•  Degradarea solului şi a pânzei de apă freatică în zona depozitărilor necontrolate de deşeuri.

•  Existenţa caroseriilor de autovehicule abandonate şi absenţa unui sistem de colectare/valorificare a acestora.

•  Managementul defectuos al deşeurilor rezultate din construcţii şi demolări.

•  Managementul incorect al deşeurilor periculoase spitaliceşti.

•  Tratarea/eliminarea necorespunzătoare a deşeurilor periculoase.

•  Lipsa agenţilor valorificatori pentru deşeurile periculoase (baterii şi acumulatori uzaţi mici, becuri cu vapori de mercur, etc.).

•  Distanţe mari de transport ale deşeurilor până la depozitarea finală.

•  Campanii reduse de informare a publicului cu privire la beneficiile recuperării, reciclării şi valorificării anumitor tipuri de deşeuri.

Protecţia naturii, biodiversitatea, protecţia solurilor şi pădurilor

•  Diminuarea suprafeţei de spaţii verzi cu circa 50 % în perioada 1990-2004 şi scăderea suprafeţei de spaţiu verde care revine unui cetaţean al capitalei la sub 10 m 2 pe cap de locuitor, astfel încât în anul 2004 suprafaţa totală a spaţiilor verzi era de 1.708 ha faţă de 3.471 ha în anul 1999.

•  Diminuarea suprafeţelor bazelor de producţie a materialului dendrologic.

•  Creşterea suprafeţelor ocupate de instalaţii, suprafeţe construite, terenuri private etc. în spaţiul parcurilor/zonelor verzi din municipiul Bucureşti.

•  Creşterea numărului de arbori cu perioada de vegetaţie depăşită sau care nu s-au adaptat la climatul specific urban.

•  Absenţa unui sistem de reinventariere şi de marcare a arborilor.

•  Nevalorificarea Grădinii Botanice (în suprafaţa totală de 17,5 ha) la valoarea reală.

•  Absenţa perdelelor verzi de protecţie în proximitatea zonelor rezidenţiale.

•  Diminuarea spaţiilor de cuibărit şi a rezervei de hrană pentru speciile de păsări, ca urmare a "cosmetizării" parcurilor.

Protecţia împotriva zgomotului

•  Depaşirea nivelului zgomotului de fond în majoritatea zonelor rezidenţiale traversate de căi de comunicaţie rutiere sau feroviare importante , obiective industriale şi prestări servicii.

•  Existenţa unor zone rezidenţiale cu clădiri care au izolaţie fonică necorespunzătoare normativelor în vigoare.

•  Traficul greu se desfăşoară în toate zonele capitalei, marea majoritate a autovehiculelor nefiind înca conforme cu standardele impuse de Uniunea Europeană, generând disconfort fonic.

•  Lipsa panourilor fonoabsorbante de pe lânga marii generatori de zgomot.

Generalităţi

•  Campanii reduse de conştientizare a problemelor de mediu, prin mijloace media.

•  Sectorul industrial (de stat şi privat) manifestă încă o disponibilitate financiară redusă pentru investiţii de mediu.

•  La nivel local, autorităţile nu dispun de suficiente resurse pentru a finanţa / susţine proiecte care să vizeze îmbunatăţirea calităţii mediului.

•  Regiile (a căror activitate desfaşurată are implicaţii în domeniul protecţiei mediului) au făcut puţine împrumuturi la băncile comerciale pentru investiţii în infrastructura de mediu.

•  Neidentificarea de către toate primăriile de sector a tuturor tipurilor de proiecte de mediu care necesită fonduri de finanţare.

•  Implicarea redusă a cetăţenilor în problemele de mediu ale capitalei.

•  Avizarea în continuare a unor zone comerciale de către serviciile de urbanism ale primăriilor de sector pe spaţii verzi sau alte zone cu funcţii speciale.

•  Disconfortul produs de animalele fără stăpân.

•  Corelarea insuficientă a datelor privind starea de sănătate a populaţiei şi a celor privind poluarea mediului în municipiul Bucureşti.

OPORTUNITĂŢI

•  Reabilitarea şi extinderea sistemului de canalizare prin programe care vor beneficia de finanţare externă.

•  Micşorarea limitelor pentru emisiile maşinilor, vehiculelor comerciale cu tonaj redus şi cu tonaj depăşit, ca urmare a aplicării masurilor adoptate prin anumite Directive Europene.

•  Repartizarea reţelei de transport public de suprafaţă şi faptul că este acoperită întreaga suprafaţă urbană astfel încât să poată fi incurajat acest mod de realizare a mobilităţii într-un oraş aglomerat.

•  Modificarea tehnologiilor de către marile unităţi industriale ca urmare a conformării cu prevederile Directivei IPPC, pentru reducerea emisiilor de poluanţi, în concordanţă cu documentele UE de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT).

•  Reducerea concentraţiei de benzen din aer reducând emisiile de benzen din timpul alimentării cu combustibil, ca urmare a introducerii recuperatoarelor de vapori de benzină la staţiile de alimentare cu carburanţi.

•  Posibilitatea creării unui sistem de statistică pentru a evalua efectele poluării aerului asupra sănătăţii populaţiei.

•  Dezvoltarea colaborării P.M.B. cu organismele guvernamentale, organismele de mediu internaţionale şi instituţii financiare internaţionale pentru promovarea unei campanii de educaţie eco - civică adresată mai ales polulaţiei adulte.

•  Creşterea gradului de accesare a fondurilor pentru proiectele de mediu derulate prin Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti - Ilfov şi prin alte instituţii de profil.

•  Iniţierea de către agenţii economici din capitală a unor proiecte de mediu sau a unor programe de educaţie ecologică.

•  Atragerea surselor de finanţare pentru susţinerea dezvoltării unui transport durabil în Bucureşti şi promovarea unor sisteme de transport capabile să satisfacă cerinţele de mobilitate a populaţiei urbane şi care să aibă impact minim asupra factorilor de mediu.

•  Contribuţia Programelor Uniunii Europene la infrastructura de mediu.

•  Posibilitatea accesării programului PHARE, primul instrument financiar nerambursabil conceput de Uniunea Europeană pentru a sprijini Europa Centrală şi de Est, pentru trei mari sectoare: dezvoltare regională, dezvoltare instituţională şi sprijinirea investiţiilor în vederea implementării Acquis-ului comunitar.

•  Existenţa programelor cu finanţare externă pentru lucrări de gospodărire a apelor şi de echipare cu reţele hidroedilitare, garantate de statul român.

•  Unităţile industriale pot angaja de la băncile comerciale împrumuturi bancare, pentru proiecte de mediu.

•  Îmbunătăţirea relaţiei cu publicul a autorităţilor/instituţiilor administraţiei publice locale prin instalarea liniei telefonice "Tel verde".

•  Demararea şi implementarea proiectelor specifice de către Primăria Municipiului Bucureşti şi primăriile de sector:
    -   proiectul ISPA pentru modernizarea staţiei de epurarea Glina;
    -   reabilitare infrastructură urbană (etapa I şi etapa a II – a);
    -   modernizarea liniilor de tramvai din zona de S-V a capitalei;
    -   managementul traficului, inclusiv sistemul de poziţionare globală a autovehiculelor RATB;
    -   modernizarea tramvaielor Tatra;
    -   reabilitarea ecologică a lacurilor de pe râul Colentina, pe Programul PHARE 2003;
    -   ecologizarea şi dezvoltarea potenţialului turistic, de recreere şi agrement al pacurilor Cişmigiu, Herăstrău, Carol si Tineretului.

•  Existenţa unui domeniu mass-media puternic, cu un rol important în semnalarea problemelor de mediu şi în acţiunea de conştientizare a populaţiei referitor la importanţa acestora.

•  Valorificarea terenurilor degradate/spaţiilor virane prin ocuparea acestora cu spaţii verzi plantate şi prin promovarea investiţiilor de interes public.

AMENINŢĂRI

•  Nerespectarea în totalitate a prevederilor legale în vigoare privind protecţia mediului de către agenţii economici.

•  Scăderea interesului marii majorităţi a populaţiei faţă de problemele de mediu ale capitalei.

•  Absenţa unui echilibru între dezvoltarea socio-economică a oraşului şi conservarea / imbunătăţirea Capitalului Natural de care dispune.

•  Necorelarea planificării de mediu cu cea de amenajare a teritoriului şi de urbanism, cu alte planuri/programe care conţin şi componenta de mediu.

•  Creşterea numărului de autovehicule în raport cu numărul de parcări amenajate corespunzător.

•  Diminuarea suprafeţei de spaţii verzi şi a pădurii Băneasa prin reconstituirea dreptului de proprietate şi aprobarea de P.U.Z.-uri care schimbă destinaţia pădurii.

•  Existenţa unor lucrări de alimentare cu apă (din sursa proprie) şi canalizare realizate fără respectarea prevederilor legale.

•  Riscul producerii unor accidente cu efecte pe termen lung ca urmare a neutilizării celor mai bune tehnici disponibile de către agenţii economici.

•  Amplificarea fenomenului de poluare atmosferică ca urmare a intensificării traficului auto şi neconformarea cu cerinţele standardelor EURO a vehiculelor.

•  Neconformarea cu Planul Urbanistic General a proiectelor de extindere şi modernizare a infrastructurii de transport.

•  Subdimensionarea infrastructurii de transport în raport cu tendinţele de dezvoltare ale oraşului.

•  Zone de locuinţe cu sisteme de drenaj care generează efecte negative, greu rezolvabile, din cauza lipsei unui administrator al acestor sisteme.

•  Extinderea reţelelor oraşeneşti de canalizare la dimensiuni greu de administrat prin preluarea apelor uzate din localităţile limitrofe.

•  Recunoaşterea dreptului de proprietate pe terenuri care sunt traversate de canale de desecări, apeducte, infrastructură.

•  Creşterea alarmantă a unor specii de animale (rozătoare, insecte, etc.) care pot afecta sănătatea populaţiei şi calitatea mediului urban.

Aşteptări şi rezultate:

La incheierea proiectului administraţia locală:

    •  Va avea un document, coerent şi elaborat într-un mod participativ, privind protecţia mediului.
    •  Va avea acţiuni prioritare concrete şi eficiente stabilite pentru soluţionarea problemelor de mediu la nivelul Municipiului Bucureţti.
    •  A contribuit la un proces de elaborare a unui document programatic la nivelul Municipiului Bucureşti, într-o manieră participativă.
    •  Va avea practica lucrului impreună cu reprezentanţii altor părţi interesate şi cei ai publicului.
    •  Va avea cetăţeni mai informaţi şi mai conştienţi în ceea ce priveşte aspectele de mediu ale Municipiului Bucureşti.

Eşti preocupat de problemele de mediu ale capitalei? FĂ UN PAS CU MINE PENTRU O CAPITALĂ VERDE!

Participă şi tu alături de experţi şi de reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea Planului Local de Acţiune pentru Mediu al Municipiului Bucureşti.

Informaţii suplimentare privind Planul Local de Acţiune pentru Mediu pentru Municipiul Bucureşti se pot obţine la Tel. 490.61.76/490.61.77, int. 131, persoana de contact ing. Ionuţ - Ştefan Alecu.

Contăm pe sprijinul tău!

Ultima actualizare: 7 iunie 2005